organizatori
︎GALATECA
︎NEO ART ROMÂNIA

MAI-OCTOMBRIE 2025
︎EVENIMENT PRINCIPAL
BUCUREȘTI, 5-30 IUNIE

BURSELE NAC

Seria 2. Ediția 2.

Felicitări și mult succes în continuare celor 5 câștigători ai Burselor NEO ART CONNECT oferite de BRD Groupe Société Générale

Dragoș Dogioiu

Artist vizual

Dogioiu Dragos-Ion este un artist New-Media interesat de XR și animație, activ în prezent în București. În calitate de membru al Kinema Ikon, a colaborat cu ei în mai multe expoziții și ateliere.

De asemenea, a lucrat cu muzee, galerii private și instituții culturale, inclusiv cu Centrul Ars Electronica Linz, unde a participat la o expoziție de grup în 2022. În 2023 a participat la festivalul Boulevart Dubai în calitate de reprezentant al Galeriei Anca Poterasu. În prezent este profesor asociat la Centrul CINETIc din București, unde predă materii legate de VR, AR și construcția de lumi.

Instalația Husk

prezintă un fragment dintr-un ecosistem situat într-un viitor îndepărtat, și are ca temă rezistența faunei și florei în urma dezastrelor provocate de om. Sistemul de rădăcini străpunge pereții galeriei, luând forma unui om ale cărui rămășițe în descompunere au alimentat creșterea unui ansamblu complex de plante și insecte, lăsând în urmă doar forma corpului și implanturile tehnologice deteriorate. Prin crăpăturile întunecate ale rețelei de rădăcini trăiesc insecte reziliente, afide (unul dintre cei mai răspândiți dăunători din lume) care au reușit să supraviețuiască apocalipsei și continuă să se hrănească din seva plantei. Ciclul de viață al acestor creaturi persistente este prezent în lucrare, de la începuturile existenței lor sub formă translucentă, până la stadiul de dezvoltarea al aripilor, prezent în componența de realitate augmentată a lucrării.

Elena Waldorf

Artist vizual

Nestian Elena Aka Waldorf (n. 1997, Rupea) este artist vizual, absolvent al Universității de Artă și Design Cluj-Napoca, Foto-Video, licență și master. Aceasta este preocupată de video, fotografie, pictură și instalație, iar principalele sale lucrări conțin teme care au în vedere condiția umană în era digitalizării.

Artista a participat la mai multe expoziții, atât personale, cât şi colective: în 2017, aceasta a câstigat o bursă ERASMUS la Universitatea de Arte Magdalena Abakanowicz, din Poznan, Polonia.

The Morbid Myth of Digital Dementia

Proiectul video interactiv explorează subtilitățile deconectării provocate de utilizarea excesivă a tehnologiei în societatea contemporană. Prin împletirea artei și a științei, acesta își propune să aducă în prim-plan introspecția asupra modului în care interacționăm cu mediul digital și impactul asupra stării noastre mentale și emoționale.

Videoclipul oferă trei finaluri diferite, iar privitorul poate alege una dintre aceste variante, fiind invitat să participe activ la experiență.

Într-o lume în care tehnologia pare să domine, acest proiect își propune să provoace privitorul să mediteze asupra propriilor obiceiuri și să găsească un echilibru între conectarea la realitate și imersiunea în lumea digitală. Este un apel la conștientizare și la reflecție asupra modului în care tehnologia influențează existența umană în era digitală

Sebastian Comănescu

Artist media / designer computațional

Sebastian Comănescu este artist media / designer computațional cu o privire ascuțită pentru detalii și o pasiune pentru structuri complexe și fenomene naturale.

Are o formație în arhitectură care completează experiența sa cu tehnologiile interactive. Se simte cel mai împlinit când lucrează la proiecte complexe și transdisciplinare. Își propune și speră să crească treptat scala și complexitatea proiectelor sale artistice.

Thigmonastic Specimen 001

Prototip speculativ al unui organism simbiotic grefat pe un buștean

Proiectul video interactiv explorează subtilitățile deconectării. Hibridul examinează pe separarea percepută(de noi) dintre natura și artificial, diferențiere care de cele mai multe ori oferă confortul unei atitudini inactive în ceea ce privește mediul. Natura a devenit un loc “vizitabil”, doar cu condiția părăsirii intenționate a mediului antropic.

Specimenul, care desi la o prima vedere, pare ca a acaparat elementul natural, invita la o contemplare asupra micro-ecosistemului, incă viu, pe care acesta îl protejează. În urma unei priviri atente pe buștean se văd urme ale unei descompuneri cauzate de agenți încă activi;gauri, licheni, fungi.

Prin intermediul “organului” din partea frontală, specimenul răspunde nastic la prezența umanoizilor în jurul mediului gazda(bușteanul) cu scopul de a-l proteja de interferențe. Astfel, creatura se încadrează într-un regn speculativ dintr-un viitor în care mediul natural are nevoie de proteze artificiale pentru a-și desfășura procesul.

Sânziana Gheorghe

Artist vizual

Sânziana Gheorghe este artist vizual și doctorandă în Timișoara, în cadrul Facultății de Arte și Design, Universitatea de Vest din Timișoara. Este membru stagiar în cadrul UAP România din 2023.

Ca demers creativ, lucrările pe care le realizează sunt din domeniul graficii de șevalet, al gravurii, al picturii, al instalației, îmbinând tehnici tradiționale de desen și gravură cu tehnici experimentale. Prin opera sa, artista urmărește să surprindă punctul de contact dintre aria figurativului –în deosebi figura umană, și aria abstractului, traducând în limbaj vizual, jocul dintre rațiune și instinct.

Silicon Souls:Mars Odyssey

În acest joc video, tema "Changing Environments" este abordată prin analogia dintre viața trăită de noi, oamenii societății secolului XXI, și viața imaginară a unei colonii de roboți umanoizi din viitor, construiți și trimiși de oameni pe planeta Marte, pentru a pregăti viitorul habitat uman. Analogia dintre cele două lumi se bazează pe relațiile interumane și importanța de a le întreține, indiferent de contextul în care ne aflăm.

În jocul video "Silicon Souls: Mars Odyssey", premisa este următoarea: jucătorul controlează un robot muncitor care trebuie să se întoarcă în colonia de care aparține. Pentru a face acest lucru, trebuie să traverseze o zonă deșertică în timpul unei furtuni de nisip. Înainte de a pleca, primește un mesaj de la un prieten robot, care îi cere să îl ajute să recupereze niște fotografii pierdute în furtună. Jucătorul poate alege să îl ajute pe prietenul său să recupereze fotografiile sau poate ignora rugămintea și să caute drumul spre colonie. Pe parcursul jocului, jucătorul trebuie să străbată deșertul și să evite furtuna de nisip, care îi poate afecta progresul. Jucătorul are posibilitatea să caute și să vizualizeze fotografiile pierdute sau să meargă direct în colonie, fără să ajute prietenul. Relația cu prietenul evoluează în funcție de deciziile jucătorului.

Jocul video "Silicon Souls: Mars Odyssey" a fost realizat în colaborare cu programatorul Luchian Mihai Gheorghe, masterand al Facultății de Matematică și Informatică, Universitatea de Vest din Timișoara.

Marina Oprea

Artist vizual

Marina Oprea (n.1989) este o artistă care trăiește și lucrează în București. Lucrările sale pornesc de la o fascinație pentru observarea și deconstrucția modurilor în care se formează o identitate, fie că este vorba despre persoane, locuri, obiecte, în raport cu societatea patriarhală, lumea artei și/sau pozițiile sale personale.

Proiectele sale sunt adesea colaborative și folosesc diverse medii artisticep recum arta performanței, obiecte gata făcute, video, arta peisajului sau instalații. A stârnit recent interes pentru tot ceea ce ține de fosile, ruine, rămășițele unora demult uitate, împreună cu teoriile transumaniste și speculațiile despre viitorul îndepărtat. Face parte din grupul de artiști Nucleu 0000.

Ourcelium

Instalație video (2 videouri - 09:05 min, sound),lut polimeric, răsină epoxidică, silicon

În era contemporană, în care influența umană este aparent dominantă, o realitate esențială este adesea eclipsată de preocupările antropice: adevărata specie dominant a biosferei este regnul fungilor. In timp ce omenirea rămâne închisă în limitele căutărilor sale individualiste și ignoră mecanismele subtile care guvernează ordinea ecologică, miceliul rămâne o emanație a tenacității tăcute, adaptată la cele mai neospitaliere manifestări ale excesului uman. Din ruinele culturii consumeriste si din traumele degradării ecologice, rețelele de miceliu se dezvoltă împletindu-și filamentele delicate printre deșeurile industriei umane. Chiar și în contemplarea dispariției speciei noastre, rezistența durabilă a vieții însăși perseverează.Particulele microplastice devin asimilate, emisiile de hidrocarburi sunt metabolizate și chiar și spectrul contaminării radioactive este atenuat prin procese de bioremediere micotică. În schema mai larg a existenței, ciupercile nu doar transcend dominația efemeră a omenirii, ci sistemele lor organice se oglindesc deja în rețelele tehnologice artificiale, find punctul 0 atât pentru lumea naturală, cât și cea mecanică.

Video: Alexandru Mihai Gheorghe, Claudiu Turcu
Sound: Diana Miron

NAC2023. Ediția 1.

RECONECTARE

Lazăr Andrei

Artist vizual

Marina Oprea (n.1989) este o artistă a urmat studiile de licență și master la specializarea Design Grafic, respectiv Design de Produs, din cadrul Facultății de Arte Vizuale și Design din Iași. A obținut bursă de studiu Erasmus+ la Accademia di Belle Arti di Verona în 2017-2018; a urmat studii de doctorat în care a abordat transpunerea luminii la nivel de produs, atât în Design Grafic, cât și în Design de Produs, prin studiul experienței multisenzoriale a utilizatorului cu aceasta. În prezent este cadru didactic asociat la specializarea Design din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași.

Regânditorul

Instalație artistică multimedia

În contextul suprapopulat de conținut social media, întărit de secolul vitezei, instalația artistică reGânditorul propune un moment de repaus, de deconectare, de trecere în offline, în scopul unei reconectări lăuntrice și personale.
Inspirată din celebra sculptură a Gânditorului de la Hamangia, reGânditorul este un proiect ce vizează căutarea sinelui prin reflecție lăuntrică manifestată prin revederea, reanalizarea și refiltrarea cunoștințelor existente ale propriei persoane, în scopul reconectării la „intranetul” personal, spre regăsirea identității proprii, unice și luminoase.

Instalația include interacțiune prin posibilitatea conectării, deconectării sau reconectării uneia sau mai multor șuvițe la mufele prezente pe fața sau mâinile gânditorului. În urma conectării unei șuvițe se realizează o conexiune de tip buclă, metaforă a izolării de lumea exterioară și a reconectării cu cea interioară, a introspecției. Simultan cu conectarea, se vor evidenția trasee de lumină multicoloră, însoțite de un sunet unic.

Daria Langa

Artist vizual

ENTITY PROJECT

Miruna Croitoru

Ivan Nicoleta

Cosmin Stancu

Entity este un proiect pilot care îi unește pe cei trei artiști în dezvoltarea acestei instalații ce își propune să producă conștientizarea conexiunii dintre oameni. Perioada în care oamenii au fost nevoiți să interacționeze mai mult prin intermediul video call-urilor a produs o suprasaturare în ceea ce constă privirea asupra propriei imagini filmate, dar și asupra celorlalți.

Gazing (in)through

Instalație new media imersivă

Gazing (in)through își propune să repună în discuție acest tip de conectare umană printr-o recontextualizare a elementelor. Spre deosebire de situația unui video call, persoanele se află în aceeași încăpere, iar acest fapt elimină sentimentele negative legate de distanța fizică. Experimentarea instalației se transformă într-o simulare, un exercițiu de conexiune bazat pe observarea propriei imagini, și mai apoi pe cea a partenerului. Acest tip de observare merită conștientizat deoarece lipsește din situațiile de zi cu zi în care oamenii au un motiv practic pentru (inter)acțiunea de a se privi sau de a privi pe altcineva.

Instalaţia este interactivă şi presupune ca două persoane să intre simultan în spaţiul acesteia, din părţi opuse. Fiecare persoană va fi filmată, iar imaginea este transmisă în timp real printr-o proiecție aflată pe o suprafață în fața ei.

MIHAI TOTH

Artist vizual

Trăiește și lucrează în Timișoara. În prezent este student doctorand în cadrul Facultăţii de Arte și Design din Timișoara. Membru fondator al Asociaţiei Culturale Baraka Artist, o inițiativă independentă dominată de un caracter colaborativ și un spațiu artistic axat pe experimentare și cercetare în artele vizuale contemporane. Pe lângă practica sa artistică de natură multimedia, dezvoltă un interes pentru explorarea unor forme de apropiere, comunicare și mediere ale fenomenului cultural artistic raportat la publicul nișat, dar și la mediul social general. Totodată, în demersul său artistic se regăsește un raport prezent în permanență în modul în care își organizează, construiește si realizează proiectele, respectiv acela de materialitate si non-materialitate.

Striking Network of Uncertain Pixels

Instalație site-specific, performance

Striking Network of Uncertain Pixels propune un dialog cu demersul artistic pe care artistul Vito Acconci îl realiza în New York City în 1969 prin lucrarea intitulată Following Piece. Această lucrare presupunea urmărirea spontană de către artist a oricărui trecător pe stradă, explorând ideea de distanțe și trasee conceptuale. Proiectul de față constă într-o acțiune în spațiul public prin care artistul dezvoltă mai multe hărți legate de poziționarea copacilor din cadrul urban în relație cu anumite monumente istorice și lucrări de artă regăsite în diverse zone. Artistul lucrează cu instrumente topografice cu care demarează o serie de măsurători. Instalația pune în discuție o anumită conștientizare a spațiilor dintre copaci și a modului în care prezența copacilor dintr-un perimetru, alături de alte elemente din natură, devin instrumente de cercetare în practica artistică.
Mihai

RIH Working Collective

Andrei Nițu-Săraru, Crina Alexandra Stanciu, Camelia Șerban

RIH este un grup de trei artiști-arhitecți care manifestă interes constant față de patrimoniul industrial construit și de modul în care vechile structuri industriale pot duce la re-conectarea unor comunități. Având în vedere ultimele decenii care au dus la transformarea majoră a orașelor post-socialiste, provocând mutații în structura populației și declinul unor centre de importanță urbană, instalația se concentrează pe golul lăsat în jurul ansamblurilor industriale ce erau integrate in cartierele de locuit. Astfel s-au creat simultan și fragmente de-conectate de orașul contemporan avut în vedere, și anume București.

Andrei Nițu-Săraru, Crina Alexandra Stanciu și Camelia Șerban sunt absolvenți ai Facultății de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, iar RIH reprezintă inițiativa grupului de lucru al Departamentului pentru Managementul Cercetării din cadrul UAUIM coordonată de dr. arh. Adrian Ibric, dar și a altor experți în reutilizarea patrimoniului industrial, dezvoltarea siturilor industriale și reabilitarea în mod sustenabil a imobilelor

Edges

Instalație multidisciplinară artă-social-arhitectură

Instalația Edges expune vizitatorului aceste goluri cu intenția de a-l face să le descopere în mod intuitiv, de a le parcurge într-un mod interactiv și care să-l ajute să descopere legătura cu ceilalți. Ascunse în spatele unor cortine, aceste goluri exemplifică modul în care ansamblurile industriale se găsesc de asemenea în spatele unor perdele de blocuri și case, așteptând să fie descoperite. Forma fizică a proiectului urmărește deci crearea unei experiențe de explorare a orașului, experiență care să-l reconecteze pe om la realitatea orașului în care trăiește.